Saptamana 11.10.2008 - 18.10.2008

Bancile centrale reduc dobanzile

In timp ce pietele bursiere scad cu fiecare saptamana si in randul populatiei apare o stare de neliniste si chiar panica privitor la consecintele pe care criza economica o sa le aiba in intreaga lume, Banca Centrala Europeana, Rezervele Federale si Banca Angliei reduc dobanda cu jumatate de procent. La putin timp dupa adoptarea acestei masuri concertate, Bancile nationale ale Canadei, Suediei si Elvetiei reduc si ele ratele dobanzilor.

Acest semnal este urmat si pe celelalte continente China reducandu-si dobanda cu 24 de puncte procentuale, acesteia fiind urmata de Taiwan, Korea si Australia. Aceasta reducere inseamna pentru sistemele bancare din aceste tari o scadere a pretului finantarii din partea bancilor centrale si astfel o imbunatatire a lichiditatii, aceasta fiind o problema majora pentru aproape toate sistemele bancare la ora actuala.

Analizand un pic situatia vedem ca aproape fiecare sistem bancar este lovit de urmatoarele probleme interconectate:

• Bancile au nevoie de capital, acestea suferind pierderi mari datorita crizei mondiale.
• Acestea nu se mai pot imprumuta de pe pietele de capital pe termen lung, nemaigasind investitori dispusi sa investeasca in obligatiuni emise de banci.
• Pietele de capital nemaifiind accesibile face ca bancile sa aiba dificultati in a finanta partea de active neacoperita de depozite.

E clar ca in perioada care urmeaza tot mai multe banci vor imprumuta de la stat si faptul ca s-a luat aceasta masura concertata de a reduce dobanzile de catre bancile nationale inseamna ca statul e gata sa ajute sistemul bancar, acest lucru e posibil sa intareasca increderea actionarilor, ei avand de ales intre: a vinde acum in pierdere, sau a ramane investitori alaturi de stat.

Guvernul Britanic finanteaza 8 banci cu 50 mld de lire sterline

Opt dintre cele mai mari banci din Marea Britanie vor primi o finantare, din partea guvernului britanic, de 50 mld de lire sterline, relateaza Wall-Street. Cele opt banci implicate sunt Abbey, Barclays, HBOS, HSBC, Lloyds TSB, Nationwide Building Society, Royal Bank of Scotland si Standard Chartered.

Bancile isi vor majora capitalul cu 25 mld lire, prin vanzarea de titluri preferentiale catre guvern. Alte 25 miliarde lire vor fi oferite prin actiuni preferentiale sau actiuni ordinare. Aceasta masura este acompaniata de dublarea fondului destinat cresterii lichiditatii acesta ajungand la 200 mld lire.

Islanda: Cum o criza bancara poate falimenta o tara mica

Islanda a avut o crestere economica atent planuita in ultimii ani: cu o rata scazuta a somajului si cu un venit mediu pe locuitor peste media europeana. Islanda a atras investitii straine in exploatarile de aluminiu acest lucru asigurand exporturi in anii care urmeaza. Insa pe aceasta fundatie aparent stabila, s-a construit un sistem financiar asemanator unui castel de carti.

Cele trei mari banci s-au extins puternic peste hotare si au acumulat un nivel uimitor al activelor de peste 125 mld euro, comparativ cu o economie cu un PIB de 14,5 mld euro. Intr-o tara in care principala ocupatie este pescuitul gradul de indatorare al gospodariilor depaseste 213% din venitul disponibil, fata de care pana si gospodariile americane par cumpatate cu “doar” 140%.

Astfel cele trei banci au fost puternic afectate de blocarea pietelor de capital, valul de panica s-a extins cand guvernul a anuntat nationalizarea celei de a treia banca Glitnir, acest lucru a avut ca efect o depreciere puternica a monedei locale. Guvernul islandez incearca sa obtina in prezent un imprumut de la Russia si sa mentina raportul monedei cu euro desi e clar ca nu are resursele necesare pentru acest lucru.

Acest exemplu arata fragilitatea sistemului financiar al perioadei in care traim datorate lipsei de prudenta care a caracterizat ultimii ani si constituie un semnal de alarma pentru tarile mici cu adevarati colosi bancari printre care se numara: Elvetia, Belgia, Olanda si Irlanda.

Statul American: Inca 37,8 mld $ in AIG

Oficialii bancii centrale americane (Fed) au anuntat ca vor acorda gigantului din asigurari American International Group (AIG) inca 37,8 mld. dolari (27,7 mld. euro), pentru a ajuta compania sa-si revina din criza de lichiditate pe care o traverseaza, scrie International Herald Tribune.

Finantarea din partea statului vine dupa ce banca centrala a acordat asiguratorului, cu aproape doua saptamani in urma, un credit de urgenta in valoare de 85 mld. dolari, pe fondul unei inrautatiri a conditiilor de pe piata financiara. In acel moment, salvarea AIG a reprezentat cea mai radicala interventie a statului american in cadrul operatiunilor unei companii private.

Banii pentru AIG, vin la doar doua zile dupa ce fostii executivi ai companiei, Martin Sullivan si Robert Willumstad, au fost audiati de reprezentantii legislativului american cu privire la cauzele care au generat actualele probleme ale asiguratorului.

La inceputul acestei luni, AIG anuntase deja ca a retras 61 mld. dolari din cadrul liniei de finantare de 85 mld. dolari, pusa la dispozitie de banca centrala, declaratiile ingrijorand agentiile de evaluare financiara care au recurs la o noua operatiune de reducere a ratingului companiei. Standard & Poor's a schimbat in negativ monitorizarea de credit a AIG, pe fondul ingrijorarilor privind capacitatea companiei de a se redresa cu ajutorul banilor primiti de la stat.