Saptamana 29.11.2008 - 05.12.2008

Sindromul Stockholm

Suedia a trecut la inceputul anilor 1990 printr-o criza a institutilor bancare, similara din mai multe puncte de vedere cu cea ce se intampla astazi la nivel global. Astfel experienta planului de bail-out folosit cu succes ar putea fi folosita de mai multe guverne pentru a putea depasi criza economica actuala.

Doua din cele trei masuri principale adoptata de guvernul Suediei pentru iesirea din criza, au fost deja folosite de catre SUA si o parte din guvernele europene: acordarea de imprumuturi bancilor care nu mai erau in masura sa atraga capital privat si garantarea datoriilor.

O a treia masura consta in infiintarea asa numitelor Bad Banks care ocupau cu gestionarea activelor toxice, aceasta masura se pare ca va fi folosita de UBS care va infiinta o asemenea banca cu ajutorul finantarilor primite de la guvernul elvetian. Ideea infintarii unei banci specializate in gestionarea activelor neperformante care sa le maximizeze valoarea nu este foarte complicata.

Suedia a infiintat doua banci cu numele de “Securum” si “Retriva” (acestea inspirand incredere chiar si prin rezonanta nume lor) pentru a gestiona activele neperformante ale celor doua banci nationalizate Nordbanken si Gota Bank. Rezultatul eforturilor depuse in recuperarea si restructurarea imprumuturilor preluate a dus la la un cost total al planului suedez de bail-out de doar 2% din PIB.

In vremurile noastre insa lucrurile sunt mai dificile, imprumuturile suedeze fiind mult mai simple si mai usor de gestionat decat activele toxice din zilele noastre, un alt avantaj a fost faptul ca statul detinea atat bancile nationalizate cu active performante cat si pe cele cu active neperformante. Dupa salvarea sistemului bancar insa a urmat o perioada de cativa ani in care imprumuturile bancilor catre sectorul privat s-au contractat. Cu toate acestea conceptul de Bad Bank pare o idee buna si ar putea sa fie pasul urmator in gestionarea crizei sistemului bancar.

Citigroup oprit din cadere de Rezervele Federale

Citi devine astfel ultima si cea mai mare institutie financiara care are nevoie de ajutor, ajutorul primit de la Unchiul Sam oferindu-i spatiu de manevra. Ajutorul de la stat vine la cateva zile dupa ce Citigroup a anuntat o scadere a pretului actiunilor cu 26% atingand astfel minimul ultimilor 15 ani.

Ajutorul va veni sub doua forme: 40 mld usd sub forma unei infuzii de capital si garantarea de active ilichide in valoare de 306 mld usd din activele totale de 2000 mld usd.

Aceasta garantare consta in suportarea pierderilor pe aceste active, daca acestea depasesc 29 mld usd. Aceasta noua mutare e menita sa ofere incredere investitorilor in Citi si mai ales in sistemul bancar, guvernul oferind dupa cum o descria unul din oficiali o asigurare impotriva catastrofelor.

Principalul beneficiu al acestei masuri este redarea increderii clientilor, partenerilor si investitorilor Citi, o parte din acestia incepand sa isi scoata banii.

Planul de bail-out intocmit la repezeala pe parcursul weekendului are insa si cateva defecte printre care:

• Nici un membru al conducerii Citi nu a fost fortat sa isi asume responsabilitatea asupra situatiei actuale, acest lucru este de inteles in cazul lui Pandit numit de aproape un an la conducearea Citigroup, dar ar fi trebuit cautati vinovatii in randul consiliului director care activeaza in cadrul organizatiei de o lunga perioada de timp.
• Aceasta masura devanseaza planul de 700 mld usd TARP ( Troubled Asset Relief Programme), acest lucru fiind insa greu de evitat tinand cont de ferocitatea declinului Citigroup din ultimele saptamani.
• Aceasta masura nu este sufficient de ampla pentru a salva Citigroup, desi in cele 306 de mld usd sunt incluse activele cele mai toxice (cum ar fi imprumuturile garantate de ipoteci si in vederea constructiilor comerciale), Citigroup are o foarte mare expunere si peste ocean, expunere care degenereaza cu repeziciune in contextul crizei economice actuale.

Desi imperfect planul de bail-out utilizat in cazul Citigroup se pare ca va fi folosit de Rezervele Federale si in cadrul urmatoarelor interventii.

Oficialii Citigroup au anuntat in urma cu o spatamana ca vizeaza disponibilizarea a peste 50.000 de angajati. Disponibilizarile urmeaza planul bancii de a ajunge al 300.000 de salariati pe plan global. La finele lunii septembrie Citigroup a ramas doar cu 352.000 de angajati. Prin disponibilizarile masive, Citigroup este insitutia cu cel mai mare volum de concedieri de la inceputul crizei financiare globale.

Planul de salvare a Citigroup, anuntat in aceasta dimineata de Trezoreria Americana a determinat o crestere a burselor internationale. Astfel, dupa ce au deschis in crestere moderata, bursele europene au crescut cu peste patru procente, cel mai mare avans fiind consemnat de catre Bursa de la Paris, de aproape 4,5%.

O crestere similara, de 4,33%, dupa primele trei ore si jumatate de la deschidere, a fost consemnata si la Bursa de la Londra. De asemenea, dupa acelasi interval de timp, principalul indice al Bursei de la Frankfurt, DAX, inregistra o crestere de 4,56%.

Criza in golf

Banca centrala a Arabiei Saudite a anuntat reducerea dobanzii cheie pentru a doua oara intr-o luna si reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru a incuraja imprumuturile comerciale si pentru a creste lichiditatea bancara.

Principalul indice bursier al Arabiei Saudite a scazut cu 60% fata de inceputul anului si pretul petrolului a scazut de la valoarea de 147 usd pe baril la mijlocul lui iunie la sub 50 usd acum.

Rezervele Federale, un nou plan de 800 mld usd

Autoritatile americane au anuntat, pe 25 noiembrie, un nou ansamblu de masuri destinate sprijinirii creditelor pentru consum si a piata imobiliara, masuri care vor totaliza 800 de miliarde de dolari. Rezervele Federale vor utiliza 500 de miliarde de dolari in vederea cumpararii de imprumuturi garantate de ipoteci de la companiile sprijinite de stat (aici incluzandu-se si Fannie Mae si Freddie Mac) pentru a putea sprijini piata imobiliara aflata in continua scadere.

FED va lansa si o facilitate de 200 de miliarde de dolari pentru relansarea creditului de consum, facilitate care va fi folosita si pentru innoirea liniilor de credit la scadenta. Banca centrala va utiliza pana la 100 de mld usd pentru a cumpara datorii emise de Fannie Mae, Freddie Mac si Federal Home Loan Banks,organisme de refinantare a creditului imobiliar beneficiind de garantii de stat.

Scopul acestor masuri este reducerea costului creditarii in vederea cresterii disponibilitatii acordarii de credite in vederea achizitionarii de locuinte, lucru care se va traduce in sustinerea pietei imobiliare si in imbunatatirea generala a situatiei pe pietele financiare, spera Rezervele Federale.

Paralel se implementeaza un plan consacrat relansarii creditului de consum, a carui paralizie ameninta motorul esential al cresterii in SUA. Facilitatea de 200 de miliarde de dolari este destinata favorizarii distribuirii de imprumuturi studentilor, cartilor de credit si imprumuturilor acordate de Small Business Administration, agentia federala de sprijinire a IMM-urilor.