Saptamana 25.10.2008 - 02.11.2008

Bancile Europene cauta sprijinul guvernelor din tarile mama

Bancile europene au inceput sa apeleze la fondurile de criza puse la dispozitie de guvernele lor, astfel BayernLB a cerut de la stat un ajutor de 5,4 mld euro, fiind prima banca din Germania care apeleaza la resursele statului.

Franta a aprobat ajutoare totalizand 10,5 mld eur pentru sase banci, mai mult de jumatate din aceasta suma mergand spre Credit Agricol si BNP Paribas. Intre timp Suedia a detaliat un amplu program ce vizeaza iesirea din criza destinat sectorului bancar, care ar putea sa ajunga la suma de 200 mld euro.

ING a primit un imprumut de 10 mld euro din partea statului olandez. ING avea o cota de piata puternica pe depozite retail, de aceea s-a considerat initial ca nu va fi nevoie de recapitalizare, dar acestia au fost nevoiti sa apeleze la ajutorul guvernului dupa scaderea puternica a actiunilor datorita previziunilor conform carora ING va face prima pierdere trimestriala din istorie.

Scadere puternica a consumului sperie retailerii

Cea ce parea de neconceput in urma cu cateva luni, azi se transforma in realitate. Consumatorii isi pierd dorinta de a cumpara, sa fie din cauza evenimentelor recente care ii indeamna la prudenta sau din cauza faptului ca si au pierdut accesul la credite ieftine care le cresteau artificial puterea de cumparare.

Fiecare retailer sufera de scaderea vanzarilor comparativ cu anul trecut, dar cei mici si cei care se afla in zone cu concurenta ridicata au probleme grave si se indreapta spre faliment.Acest lucru este un avantaj major pentru retailerii puternici care se pot folosi de aceasta perioada pentru a-si elimina competitia.Din aceasta cauza actiuniile la Wall Mart au atins o valoare record comparativ cu 2006 si 2007.

In acelasi timp actiunile concurentiilor acestora ating valori minime din ultimii ani: astfel Target (unul din concurentii cu probleme) si a vazut pretul actiunilor injumatatit fata de valorile din luna septembrie, un alt rival Sears trece printr-o perioada foarte grea (pretul actiunilor fiind la putin peste un sfert fata de nivelul la care era in aprilie 2007).

Pentru 2009 se anunta cel mai scazut nivel al consumului din ultimul deceniu asa ca problemele retailerilor abia acum incep, acestia fiind nevoiti sa isi reduca cheltuielile pentru a supravietui in perioada urmatoare.

Criza mondiala afecteaza pietele emergente

Cu doar cateva luni in urma economiile emergente credeau ca nu vor fi afectate de criza creditarii. Chiar si acum nu toate bancile centrale din economiile emergente nu sunt foarte alarmate de criza financiara care s-a extins din Vest, spre Europa si acum spre economiile emergente, afectand pietele de capital, cursurile monetare si creditarea in general. Astfel pe 21 octombrie 25.000 de angajati ai Reserves Bank of India (RBI), banca centrala a Indiei, au considerat ca acesta este momentul oportun pentru a intra in greva si pentru a nu se mai prezenta la locul de munca intr-o disputa cu privire la sistemul de pensii.

Nonsalanta personalului RBI nu este insa impartasita de conducerea bancii centrale care cu o zi inainte de inceperea grevii a redus dobanda de referinta de la 9% la 8%. FMI care in cursul acestui an isi redusese din staff, acum lucreaza ore suplimentare. Bancile centrale ale Coreei de Sud si Rusiei considera ca rezervele valutare de 240 mld usd respectiv 542 mld usd, nu mai par excessive.

Pietele emergente sunt vulnerabile la criza financiara din cel putin 3 puncte de vedere:

• Exporturile de bunuri si servicii vor suferii pe masura ce economia globala incetineste.
• Importurile de capital se vor clatina datorita lipsei de lichiditati la nivel global si populatia va fi nevoita sa isi reduca consumul.
• Bancile au probleme de lichiditate in cea ce priveste dolarul, desi guvernele au rezerve sufficiente.

In ceea ce urmeaza vom vedea cum sunt afectate in prezent o parte din economiile emergente de criza financiara globala:

Africa de sud, unul din cei mai mari exportatori de aur si platina, si a vazut moneda anul acesta depreciindu-se cel mai puternic, scaderea acesteia fiind intrecuta doar de krona islandeza.

Brazilia exporta marfuri totalizand peste 9% din PIB, conform Lombard Street Research, o firma de analiza. Dar cum firmele mari producatoare de marfuri, precum gigantul petrolier Petrogas, constituie 40% din piata de capital, tinand cont de reducerea pretului petrolului si reducerea generala a cererii a dus la o avalansa de scaderi la bursa. Acest lucru s-a intamplat si in Rusia, bursele fiind in scadere inca de la conflictul cu Georgia.

India si China beneficiaza ambele de scaderea pretului petrolului. India de exemplu cheltuind peste 48 de mld de usd, pe importurile de materii prime in cele 5 luni de la aprilie la august. Chiar daca cheltuielile cu importurile au scazut, ritmul de scadere ar acestora este devansat de ritmul de scadere al nivelului exporturilor. Astfel Tata Consultancy Services, cea mai mare companie de tehnologie a informatiei, a anuntat ca profitul net in dolari este cu 7% mai scazut in ultimul trimestru fata de trimestrul precedent.

Exporturile Indiei vor fi ajutate de devalorizarea monedei locale, de cealalta parte se afla China a carei moneda a ramas constanta in raport cu dolarul, in pofida aprecierii dolarului din ultima perioada.

Rusia are in prezent un surplus de cont curent sanatos si nu un deficit, aceasta castigand 168 mld de usd din exporturile de petrol si gaze naturale. La polul celalalt India are cel mai mare deficit de cont current dintre cele 4 mari economii emergente Brazilia, China, India si Rusia.