Criza financiara
![]() |
EURO | 4,2616 RON | ![]() |
![]() |
USD | 3,3203 RON | ![]() |
![]() |
GBP | 5,1129 RON | ![]() |
|
AUR | 133,2076 RON | ![]() |
| BET | 49.7 | 0.98% | ![]() |
| BET-C | 22.73 | 0.77% | ![]() |
| BET-FI | 409.88 | 1.88% | ![]() |
| ROTX | 121.38 | 1.18% | ![]() |
| BET-XT | 5.18 | 1.13% | ![]() |
| BET-NG | 7.75 | 1.06% | ![]() |
Sa fim sinceri! Nu sunt doua crize la fel. Dar, in ciuda diferentelor, mecanismul de desfasurare ramane exact acelasi: odata ce increderea este zdruncinata de un soc economic, frica genereaza un cerc vicios distructiv. Oamenii incep sa consume mai putin, productia scade, planurile de expansiune sunt amanate, investitiile isi reduc valoarea, rata somajului creste, consumul scade si el si cercul vicios continua. Prin urmare, chiar si pe fondul unui mediu economic in continua schimbare, cel mai bun instrument care ne-ar putea imbunatati nivelul de intelegere ramane cercetarea trecutului.
Cum va evolua piata imobiliara din Romania? Nimeni nu stie cu siguranta. Putem doar sa creionam cateva previziuni bazandu-ne pe experienta altor crize.
In timp ce actuala criza globala ne reaminteste de cea din 1929, agitatia din pietele romanesti aduce mai degraba cu situatia crizei asiatice din 1997/1998.
Finantarea facila pentru investitiile interne (inclusiv pentru sectorul imobiliar) - majoritatea din fonduri straine, procentul mare al imprumuturilor in USD, inrautatirea deficitului de cont curent si cresterea datoriei externe (60-70% din PIB in 1997 in Thailanda, Indonesia si Philippine) au reprezentat principalele probleme pe care le-au infruntat tarile Sud Asiatice in 1997.
Datele macroeconomice pentru Romania descriu o situatie similara: imprumuturile interne au crescut cu o rata impresionanta de 50-60% pe an in ultimii 3 ani, procentul de credite acordate in moneda straina ajungand la 56% (date valabile in Octombrie 2008). De asemenea, datoria externa bruta a crescut dramatic pana la 50% din PIB in T3 2008, in timp ce deficitul de cont curent s-a inrautatit considerabil in ultimii 3 ani - de la 8.6% din PIB in 2005 la 12.2% din PIB in octombrie 2008.
In tarile asiatice aceste dezechilibre au semnificat o expunere mare la fluctuatiile cursului de schimb. Riscul a devenit palpabil in 1997, prin schimbarea asteptarilor pietei si a increderii investitorilor straini. Retragerea masiva a fondurilor straine impreuna cu atacurile speculative asupra monedei locale au lasat autoritatile asiatice neputincioase in apararea monedei, care era legata de USD. Fluctuatia necontrolata a monedelor a condus la o devalorizare dramatica: o depreciere de pana la 50% in doar cateva luni. Efectele asupra economiei au fost devastatoare: proiectele de investitii au fost oprite, valoarea creditelor neperformante a crescut (de vreme ce majoritatea creditelor erau denominate in USD), bancile au devenit insolvabile, multe dintre companii au falimentat si rata somajului a crescut.
In ciuda gravitatii prabusirii, scaderea PIB-ului real in tarile din Asia de Sud-Est a fost de scurta durata, multe dintre ele inregistrand un singur an de descrestere (cu exceptia Thailandei). Revenirea a fost sustinuta de o crestere a exporturilor datorata deprecierii abrupte a monedei nationale, de restructurarea si reconsolidarea sistemului financiar impreuna cu expansiunea politicilor fiscale si monetare (dupa stabilizarea monedei).
Evolutia cursului de schimb al leului din ultimile 4 luni demonstreaza ca nici Romania nu este imuna la devalorizarea monedei. Cu toate acestea, masura in care dezechilibrele prezentate mai sus pot genera o scadere abrupta a economiei depinde de multi alti factori.
Intorcandu-ne la piata imobiliara, datele istorice arata ca fluctuatiile imobiliare, desi pot depasi scaderile economice usoare, sunt intotdeauna o componenta cheie a crizelor economice majore.
Acesta a fost si cazul crizei din Asia, unde piata imobiliara a fost afectata sever odata cu economia. In anii premergatori crizei, majoritatea Tigrilor Asiatici au beneficiat de o profitabilitate ridicata a domeniului imobiliar, ceea ce a crescut exacerbat nivelul investitiilor in acest sector. Acest fapt e valabil mai ales pentru Thailanda, unde boom-ul imobiliar isi atinsese punctul maxim, contribuind astfel la pierderea increderii investitorilor si la criza ce a urmat.
Un element comun al tarilor din sud-estul Asiei este ca piata imobiliara a fost printre primele sectoare afectate si printre ultimele care si-au revenit. Nu putem ignora insa ca si sectorul imobiliar ca si celelalte sectoare este dependent de revenirea intregii economii si, mai ales, a sistemului financiar. In Philippine, spre exemplu, revigorarea pietei imobiliare a avut loc doar dupa ce Guvernul a promulgat o lege de infiintare a unor SPV-uri al caror scop era achizitionarea creditelor neperformante si garantiilor imobiliare executate din activul bancilor, facilitand astfel curatarea bilantului acestora si acordarea de noi credite.
Dupa cum era de asteptat, toate pietele s-au confruntat cu stagnarea tranzactiilor, reducerea preturilor si cresterea ratei de neocupare. Totusi, extinderea acestor fenomene a fost strans legata de magnitudinea diferentei dintre stoc, oferta noua si cererea fiecarei tari. Astfel, preturile unitatilor rezidentiale au scazut cu procente variand intre 20% (in Thailanda) si 50% (in Hong Kong), in timp ce rata de neocupare a urcat la un nivel cuprins intre 18% (in Philippine) si 40% (in Bangkok, Thailanda).
Dezechilibrul dintre cerere si oferta a determinat nu doar gravitatea caderii, dar si perioada necesara recuperarii. Astfel, in timp ce tranzactiile sunt primele care isi revin, pana ca preturile sa creasca poate dura cateva luni sau cateva trimestre, in functie de timpul necesar absorbtiei ofertei excedentare. In ceea ce priveste segmentele pietei imobiliare, piata de birouri a fost prima care si-a revenit in majoritatea tarilor din sud-estul Asiei, in timp ce cea rezidentiala a fost ultima.
Cu totii ne intrebam care sunt consecintele crizei economice asupra sectoarelor imobiliare romanesti tinand cont de conditiile specifice pietei locale.
Astfel de previziuni sunt premature. Gravitatea implicatiilor crizei prin care trece Romania vor deveni mai clare abia in lunile care urmeaza. Cum insa intotdeauna este bine sa fii pregatit pentru ce e mai rau, am abordat o viziune pesimista asupra evolutiei crizei. Spre deosebire de afirmatiile UE, conform carora ne putem astepta la o crestere economica de 1,75%, noi vom considera ca economia va scadea usor in 2009. Bazandu-ne pe evolutia tranzactiilor, a preturilor si a ofertei din tarile din sud-estul Asiei din timpul crizei din 1997/1998, dar si pe specificul pietei din Romania (mai ales pe echilibrul cerere-oferta), am elaborat cateva scenarii potentiale pentru 3 dintre segmentele imobiliare: spatii de birouri, comerciale si rezidential.
Piata spatiilor de birouri din Romania pare sa fie cel mai putin afectata de criza. Cu o rata de neocupare inca apropiata de zero si cu un procent mare de preinchirieri (82% din total), cererea pentru spatii de birouri pare inca mult mai mare decat oferta.
Piata de retail se afla intr-o situatie diferita, fiind probabil cea mai expusa riscului unei oferte excedentare. 2008 a fost cel mai activ an de pana acum pentru retail-ul din Romania, cu 24 de proiecte noi (666,900 mp) livrate in intreaga tara (o crestere de 100% in numar, comparativ cu 2007 si 72% in mp) si un numar impresionant de 95 de proiecte viitoare (sau extensii la cele deja existente) anuntate pana in anul 2012. Chiar si inainte de instalarea crizei piata devenise dificila in special pentru proiectele construite in orasele mici care, in multe dintre cazuri, nu au reusit sa deschida cu toate spatiile inchiriate. In aceste conditii, criza a adus o binevenita decantare a pietei prin impunerea unei selectii naturale a proiectelor, prevenind astfel o situatie de supraoferta.
Inca de la jumatatea anului trecut segmentul rezidential s-a confruntat cu primele efecte ale crizei. Din cauza caracteristicilor acestuia, acesta va suferi cel mai mult de pe urma crizei. Spre deosebire de pietele de birouri si de retail care, de obicei, isi revin la scurt timp dupa revenirea generala a economiei, segmentul rezidential este mai lent in reluarea tendintei crescatoare. Atunci cand este vorba de investitii considerabile asa cum sunt apartamentele, atat utilizatorii finali cat si micii investitorii au nevoie de mai mult timp sa isi recapete increderea in piata.
In concluzie, criza economica a atins piata imobiliara din Romania intr-un moment de dezvoltare efervescenta, dar inainte ca aceasta sa se confrunte cu o oferta excedentara. De aceea, estimam ca pietele de birouri si de retail isi vor reveni rapid, in timp ce revigorarea pietei rezidentiale se va realiza mai lent. Estimarile sunt totusi diferite de realitate, ca urmare a actiunilor jucatorilor din piata.
In teoria sa de reflexivitate, George Soros evidentiaza faptul ca stiintele sociale se diferentiaza semnificativ de stiintele naturale prin faptul ca, in stiintele naturale, observatorul nu intra in ciclul cauzal al fenomenului observat. Forta gravitationala va continua sa se manifeste indiferent de cat de aproape o observam, cat de sus sarim sau de opinia noastra in legatura cu aceasta. In stiintele sociale, implicit in economie, nimeni nu este doar un simplu observator, dar si un participant direct. Gandurile si actiunile noastre sunt parte integranta ale fenomenelor economice si pot sa le influenteze. Acest lucru este valabil si pentru criza actuala: daca influenta noastra individuala s-ar putea sa nu conteze foarte mult, impreuna, gandurile, opiniile, actiunile si optimismul nostru pot deveni parte a solutiei.
4633 afisari