Intr-o perioada in care luminiile reflectoarelor sunt atintite aupra “cavalerului luminii” cu catuse la maini, care chiar si singur intre patru pereti reuseste sa faca sa curga rauri de cerneala datorita dorintei de spectacol al mediocritatii, acordul cu FMI si mai ales conditiile acestuia trec din nou pe plan secund.

Astfel informatiile despre acest acord sunt trunchiate, dar facand apel la lectiile trecutului putem observa ca la fel ca de fiecare data FMI-ul aplica acelasi gen de masuri de cele mai multe ori falimentare ( Argentina fiind cel mai ilustrativ exemplu) indiferent de contextul economic si social al tarii vizate.

Acordul cu FMI presupune: reducerea deficitului bugetar. Ce inseamna acest lucru? Scaderea cheltuielilor bugetare, deci si a consumului aflat deja pe un trend descendent agresiv datorita crizei financiare. Astfel in perioada urmatoare in sectorul public vom putea vedea:

- o reducere cu cel putin 5% a personalului bugetar, cf Traian Basescu;

- disparitia sporurilor primite de personalul bugetar;

- o scadere a cheltuielilor sectorului public, care ar fi trebuit ca in perioada de criza sa suplineasca scaderea cheltuielilor facute de sectorul privat, astfel se prognozeaza o recesiune puternica cu o scadere a PIB cu cel putin 4%, cf presedintelui Romaniei;

Acum sa vedem care este ceea de a doua componenta a reducerii deficitului bugetar: cresterea veniturilor bugetare. Cum se va face acest lucru? Simplu prin cresterea fiscalitatii, lucru care se va traduce din nou intr-o scadere a consumului si in accentuarea crizei de lichiditati. Astfel sectorul privat in perioada urmatoare va plati mai multe impozite catre stat si intr-un cuantum mai ridicat pana in prezent anuntandu-se masuri cum ar fii:

- cresterea CAS pentru angajat si angajator;

- un cuantum minim de 1.625 ron al impozitului pe venit trimestrial pentru microintreprinderi (acest lucru va fi dezastruos pentru microintreprinderile care in marea lor majoritate au cifra de afaceri lunara de sub 10.000 ron si deci plateau pana acum sub 1.200 de ron trimestrial, acest lucru adaugandu-se scaderii cifrei de afaceri datorita crizei financiare;

Pana in prezent toate masurile luate duc la agravarea recesiunii, pe fondul scaderii consumului.

Ce se va face cu banii de la FMI? S-a spus ca vor ajunge in rezerva valutara a BNR, si implicit la banci prin reducerea rezervelor minime obligatorii pentru depozitele in euro (in prezent 40%). Acest lucru se traduce intr-o depreciere a euro comparativ cu leul datorita intrarii pe piata a unei cantitati foarte mare de valuta si foarte probabil intr-o nerespectare a gentlemen’s agreement-ului intre FMI, BNR si sistemul bancar, care va profita de scaderea cursului euro pentru a putea transforma leii in valuta si pentru a ii duce in tariile mama. Acest lucru va fi facut si de multinationale care activeaza in Romania si de investitorii straini care inca nu si-au retras capitalurile. Astfel in perioada urmatoare e probabil sa asistam la o apreciere a leului si o crestere pe bursa (o revigorare falsa a economiei in conditiile unei scaderi accentuate a consumului si o crestere a inflatiei) urmata de o fuga a capitalurilor straine.

In concluzie la prima vedere se pare ca noi, populatia, vom ramane cu costurile acordului FMI in timp ce beneficiile vor fii primite de catre companiile care au investit in Romania, acestia putand sa isi retraga investitiile la un cost redus de oportunitate.

“ Este un lucru bun faptul ca populatia nu intelege sistemul bancar si monetar, pentru ca daca l-ar intelege am avea parte de o revolutie maine la prima ora”

Henry Ford

Criza financiara